MAMI, CINEVA ARE NEVOIE DE TINE!

Draga cititor/cititoare,

Textul de mai jos mi-a placut atat de mult incat m-am trezit traducandu-l intr-o dupa-amiaza… fara ca macar sa-mi fi propus asta in mod constient. Am simtit nevoia sa-l trimit mai departe si in limba romana, chiar daca traducerea mea poate mai schiopateaza pe ici pe colo… si chiar cu riscul ca intr-o alta limba sa piara o parte din semnificatia si sensibilitatea mesajului. Fiintele umane sunt atat de diferite – familiile, mamele, copiii, valorile, stilurile de parenting… Si totusi, avem in comun o forta mai mare si mai impresionanta decat toate diferentele dintre noi: iubirea (capacitatea de a o darui si nevoia de a o primi). Enjoy!

 

„Inca din momentul in care am adus-o pe fiica noastra acasa, fratii ei mai mari au fost primii care imi spuneau cand plangea sau mirosea un pic… ciudat :). “Cineva are nevoie de tine”, imi spuneau ei. Nu stiu de unde a pornit expresia asta, dar la inceput ma agasa un pic. Poate ma bucuram si eu in acel moment de un dus rapid… “Mami, cineva are nevoie de tine! Bebe plange!”. Sau poate ma mai odihneam si eu cateva secunde, perfect constienta ca bebelusa incepuse déjà sa se foiasca si sa se agite, semn ca se trezea. “Mami, cineva are nevoie de tine!” OK! Am inteles!” Ca sa nu mai spun ca nevoile unui nou nascut palesc in fata celor a 2 baietei prescolari. Intotdeauna cineva are nevoie de o gustare, un plasture, o alta soseta, cuburi de gheata, o jucarie noua, un muc sters, o imbratisare, o poveste, un sarut. Unele zile parca nu se mai termina niciodata si monotonia sentimentului ca “cineva are nevoie de tine” poate sa-nceapa sa te afecteze. Dar, intr-o zi, mi-a picat fisa: au nevoie de MINE. De nimeni altcineva. Nici o alta persoana din toata lumea asta. Au nevoie de MAMI! 🙂

Cu cat pot sa accept mai repede ca sa fii MAMI inseamna sa nu iesi nicodata din tura, cu atat mai repede voi putea sa-mi gasesc linistea si sensul in aceasta etapa nebuna din viata mea. Sa fiu MAMI este datoria, privilegiul si onoarea mea. Sunt pregatita sa fiu alaturi de cel ce are nevoie de mine, toata ziua, toata noaptea. MAMI inseamna ca ma trezesc pentru ca baietzelul de 4 ani are un cosmar, cand doar ce am culcat bebelusa dupa suptul de la 4 dimineata. MAMI inseamna ca supravietuiesc doar cu cafea si resturi de mancare de la copii. MAMI inseamna ca eu si sotul meu poate n-am mai avut o conversatie matura de saptamani intregi. MAMI inseamna sa pun nevoile lor pe primul plan, fara ezitare. MAMI inseamna ca trupul meu e plin de junghiuri si dureri, iar sufletul meu e plin de iubire.

Sunt sigura ca va veni o zi cand nimeni nu va mai avea nevoie de mine. Copiii mei vor fi demult plecati si preocupati de propriile lor vieti. S-ar putea chiar sa ajung singura in vreun azil, simtind cum, pe zi ce trece dispar putin cate putin. Nimeni nu va mai avea nevoie de mine atunci. Ba poate chiar voi fi o povara. Sigur, vor veni sa ma viziteze, dar bratele mele nu vor mai fi casa lor. Sarutarile mele nu vor mai fi leacul lor. Nu vor mai fi ghetutze de sters si centuri de siguranta de prins. Voi fi citit demult pentru ultima oara aceeasi poveste de 7 ori. Nu ma voi mai gandi sa dau pedepse. Nu vor mai fi bagaje de impachetat si despachetat sau farfurii de umplut. Sunt sigura ca inima mea va tanji sa auda din nou micutzele voci strigandu-ma “Mami, cineva are nevoie de tine!”

Deci, deocamdata, aleg sa-mi para frumoasa pacea alaptarii de la 4 dimineata in camarutza noastra intima. Ne uitam pe geam la caderea muta a zapezii si la un iepuras care alearga pe intinsul ei. Sunt doar eu si bebelusa mea, peste tot in vecini e intuneric si liniste. Doar noi doua suntem treze si ne uitam la lumina pala a lunii si la dansul umbrelor pe peretii incaperii. Noi doua suntem singurele care auzim cum canta bufnita in departare. Ne cuibarim impreuna sub o paturica, o legan pana adoarme in bratele mele. E 4 dimineata si sunt epuizata si frustrata. Dar e ok, ea are nevoie acum de mine. DOAR de mine. Si poate… si eu am nevoie de ea. Pentru ca ma face sa fiu MAMI. Candva, va dormi toata noaptea. Candva, poate voi sta intr-un carucior, cu bratele goale, visand la acele nopti din camera ei. Cand ea avea nevoie de mine, iar noi doua eram parca singurele fiinte din lume.

 somebodyneedsyoupost

 

Poate sa fie placut sa aiba cineva nevoie de tine? Cateodata, cu siguranta. Dar de multe ori este obositor. Extenuant. Dar nici nu e nevoie sa fie placut tot timpul. Este o datorie, o responsabilitate. Dumnezeu m-a facut MAMI a lor. Este un rol dupa care am tanjit cu mult timp inainte de a-l intelege cu adevarat. La o iesire de week-end sotul meu se tot mira de cate ori baietii nostri spuneau “Mami” “Mami” “Mami”. “Tot timpul sunt asa?” a intrebat el incapabil sa-si ascunda groaza si mila. “Dap. Tot timpul. Asta e job-ul meu.” Si trebuie sa recunosc ca este cel mai greu job pe care l-am avut vreodata. In viata mea anterioara eram manager-ul unui restaurant pentru un foarte popular lant de localuri din Florida. O sambata seara cu o tona de vase murdare, un timp de asteptare de 2 ore plus o eventual pana de curent e o nimica toata pe langa ora 5 dupa-amiaza in familia noastra. Si, credeti-ma, clientii din Florida de Sud sunt printre cei mai greu de multumit. Dar sunt joc de glezne pe langa piticii mei nedormiti si flamanzi…

A fost odata ca niciodata… A fost odata o vreme in care aveam timp. Timp pentru mine. Acum…, unghiile mele de la picioare ar avea nevoie de ceva ingrijire :)… Sutienul imi vine un pic altfel… Placa de par poate nici nu mai functioneaza, nu stiu… Nu pot sa fac dus fara spectatori. Am inceput sa am nevoie de crema de riduri. Dovezi ca sunt acum mama. Dovezi ca cineva are nevoie de mine. Ca in acest moment, cineva are tot timpul nevoie de mine. Ca ieri seara, de exemplu…

La 3 dimineata aud lipaitul picioruselor apropiandu-se de pat. Raman nemiscata, abia respirand. Poate se va intoarce in camera lui. Da,da… vezi sa nu!

“Mami!”

“MAMI!” putin mai tare.

“Da” raspund in soapta.

Tace o clipa, cu ochii lui mari licarind in semiintuneric.

“Te iubesc”

Apoi dispare. Lipa, lipa inapoi la el in camera. Dar cuvintele lui staruie in aerul racoros al noptii. Daca as putea sa intind mana si sa le culeg, le-as prinde si le-as strange la piept. Vocea lui suava soptind cele mai frumoase cuvinte din lume. Te iubesc. Cu zambetul pe buze, expir usor, parca de teama sa nu pierd amintirea. Atipesc la loc lasand vorbele lui sa mi se aseze in inima.

Intr-o zi, acel baietel va fi un barbat. Nu-mi va mai sopti vorbe dulci in orele diminetii. Voi auzi doar linistea noptii si sforaitul sotului. Voi dormi dusa noaptea, fara grija unui copil bolnav sau a unui bebelus care plange. Toate vor fi amintire. Acesti ani in care e nevoie de mine sunt extenuanti, dar trecatori. Trebuie sa incetez sa ma gandesc cum va fi “intr-o zi” in care totul va fi mai usor. Pentru ca adevarul e ca poate va deveni mai usor, dar nu mai bine decat acum. Acum cand sunt poate murdara de muci sau voma. Acum, cand savurez aceste brate grasute in jurul gatului meu. Acum este perfect. “Intr-o zi” ma voi duce la pedichiura si voi face dus singura. “Intr-o zi” euvoi fi doar a mea din nou. Dar acum ma daruiesc altcuiva, si sunt obosita si murdara, si ATAT de iubita… si… trebuie sa plec. CINEVA ARE NEVOIE DE MINE.”

http://yourbestnestindy.com/2014/02/27/mommy-somebody-needs-you/