Povestea nasterii lui Mihai – partea III (Travaliul timpuriu)

PARANTEZA DE INCEPUT

(Incercand sa intru in sfarsit in povestea nasterii propriu-zise ma lovesc de un mic obstacol. Imi dau seama ca voi fi nevoita sa intru in detalii „tehnice” – a se citi intime,… sa astern cuvinte precum „scurgeri”, „tampoane”, componente diverse ale organelor genitale feminine, interne sau externe, etc… N-am cum sa le ocolesc daca vreau sa spun tot ce am de spus.  Pentru ca, gravida fiind, exact genul asta de info mi-au lipsit… iar pentru a le obtine aveam nevoie sa-mi iau inima in dinti si sa-mi intreb toate cunostintele care aveau deja copii…

Sa nu ziceti ca nu v-am prevenit! 🙂 …)

OK…Let’s do this!

E un lucru stiut… Gravidele urineaza des… Drept urmare, nu dupa mult timp m-am trezit nevoita sa-l las jos pe Harry si sa ma aventurez spre baia din capatul celalalt al coridorului… Surpriza! Am descoperit un firicel de sange pe tamponul instalat preventiv cu cateva ore in urma. Entuziasmata, am tasnit direct spre cabinetul medicului de pe palier (dealtfel era la jumatatea drumului intre baie si salonul meu). Era acolo doar asistenta, pe care am trezit-o din somn (sa tot fi fost trecut de 22.30). Buhaita, dar amabila, a ascultat ce am avut de spus si mi-a replicat: „Aratati-mi tamponul!” Am clipit des si am inghitit in sec… Trebuia sa fie o gluma… In lumea din care veneam eu ideea de a face pe cineva martor la schimburile intime dintre o femeie si tamponul ei era oripilanta… Abia in zilele ce urmau aveam sa aflu cum medicii si asistentele citesc in tampoane mai ceva ca Mama Omida in palma. Am privit-o din nou pe asistenta. Cu atentie. Nu glumea. Pentru o secunda m-am gandit sa renunt. Sa-mi cer scuze de deranj si sa ma intorc in patul meu… Apoi curiozitatea a invins. Pe masura ce chilotii mei coborau, sangele imi urca in obraji… Asistenta a aruncat o privire fugara si blazata dupa care mi-a spus sa nu-mi fac griji. S-ar putea ca travaliul sa inceapa acum, sau sa mai dureze ore bune… M-a sfatuit sa adorm, voi avea nevoie sa fiu odihnita! Un sfat intelept, dealtfel, pe care am si incercat sa-l ascult.

M-am intors la cartea mea, dar dupa ce m-am surprins citind de 20 de ori aceleasi 3 randuri, am renuntat. Era clar ca nu ma mai puteam concentra. Am incercat sa dorm, dar aveam emotii… Stateam cu mana pe burta si simteam ca am din cand in cand contractii… Burta se intarea pentru cateva zeci de secunde, apoi isi revenea, fara sa ma doara absolut nimic. Nu m-am impacientat prea mult. Asta mi se intampla din cand in cand inca din luna a 7-a. Aproape reusisem sa atipesc cand, pe la 23.30, usa s-a deschis brusc (fara vreo bataie prealabila) si lumina (orbitoare) s-a aprins. Nauca, am ridicat capul si am vazut vreo 5-6 persoane in halate albe intrand in salon. Fete si baieti tineri, cu un barbat mai matur in frunte care ni s-a adresat (mie si colegei de camera pe jumatate inca adormita): „Doamna Samarghitan?” I-am facut semn ca sunt eu. „Doamna asistenta mi-a spus ca aveti niste sangerari. Haideti, va rog, pana in cabinet, sa vedem despre ce este vorba.”

M-am urnit, studiandu-l in acelasi timp din cap pana in picioare. Sa fi avut vreo 30 de ani. Poate ceva mai mult. .. Inalt… Oarecum atragator… Ceea ce facea lucrurile cu atat mai neplacute!

(paranteza din nou: imi taraiam papucii pe hol catre ceea ce banuiam/stiam ca va fi prima mea examinare vaginala facuta de catre un medic BARBAT; pentru ca ginecologul meu de pana atunci era o FEMEIE! Nu ca as fi fost eu tare pudica pe atunci, dar ideea de a ma dezvalui astfel in fata unui barbat mi de parea… bleah… ca sa ma exprim academic…).

Am fost invitata sa ma catar pe masa ginecologica in timp ce tinereii (nu stiu ce era cu ei pentru ca nimeni nu mi-a explicat) se pozitionau strategic, pentru o vizibilitate cat mai buna a zonei dintre coapsa mea dreapta si ce stanga… Se vedea pe fata lor ca erau aproape la fel de jenati ca si mine… L-am urmarit pe medic cum isi pune manusa chirurgicala… Speram, irational, ca va fi mai putin dureros decat fusesera controalele ginecologice din ultima luna… O asteptare care acum mi se pare atat stupida, cat si amuzanta… A fost ca si cum ar fi infipt lama unui cutit, adanc, in mine (ca de obicei, adica)… Mi-am dorit sa-i ard un picior in frunte… I-am auzit apoi vocea, blanda si politicoasa, si l-am iertat… M-am dat jos de pe masa in timp ce el imi spunea ca nu observa nici o modificare fata de ultima nota inscrisa in carnetul gravidei: „col scurtat, permeabil larg la index”.

M-am grabit inapoi spre pat, gandindu-ma „am facut-o si pe asta!”. Am incercat din nou sa adorm si… din nou… ceva nu m-a lasat!

AUUUCH!!!!! PRIMA CONTRACTIE! Am sarit din pat, am aprins lumina si mi-am cautat un pix. L-am deschis pe Harry si pe coperta interioara, alba, am notat triumfator ora: 12.38! M-am intins inapoi in pat, in asteptare… 12.47: o noua contractie… Auuu!…. Era intr-adevar dureros… Ma simteam un pic confuza… In toate cartile scria ca primele contractii sunt foarte usoare… Ale mele… hmmm… erau orice altceva decat usoare!… M-am gandit sa anunt medicul sau asistenta, dar am renuntat… M-am gandit sa mai astept… Sa mai incerc sa ma odihnesc… 12.51… 01.01… 01.09… 01.14… 01.17… OK! Devenea ridicol… Durerea era deja atat de puternica incat era insotita de un inceput de disperare… Plus senzatia ca tot corpul mi se incordeaza ca piatra, impotriva vointei mele. Cum era durerea? Cu siguranta ca zona, era undeva intre buric si osul pubis, de la un sold la altul, iradiand vag si in zona lombara. Semana oarecum cu o combinatie intre durerea menstruala si crampele intestinale ce preced o diaree groaznica. Drept urmare, cu fiecare contractie, simteam din ce in ce mai mult ca voi face pe mine de toate, in special nr. 2…

Nici nu avusesem inca 10 contactii si deja se intamplau cele de mai sus… Da! Era ridicol de repede. Asa ca m-a apucat rasul… Un ras isteric, nervos! Un ras care a speriat-o putin pe colega mea, acum treaza si ea. I-am spus printre hohote „daca asa e la inceput, atunci cum naiba va fi spre sfarsit??!!” A inceput sa rada si ea…

Deja era clar… Eram in travaliu… L-am sunat pe Costi si i-am spus… L-am rugat sa anunte pe toata lumea… Eu nu eram in stare… Aveam lucruri mai importante de facut 🙂

Am decis sa anunt si „autoritatile” ca am contractii adevarate. La sfarsitul unei contactii am lipait ca o rata spre cabinetul de pe hol. Iar asistenta… Iar am trezit-o din somn… Buhaita si semiexasperata sa ma vada a 3-a oara in 2-3 ore… Mi-a explicat ca, desi ma crede ca am contractii, nu are ce sa-mi faca… Travaliul dureaza mult la prima nastere… Sa incerc sa ma odihnesc… (in principiu avea perfecta dreptate, doar ca nu ma vazuse pe mine in timpul unei contractii…).

M-am intors cu coada intre picioare si contractiile au continuat: 01.20… 01.24… 01.30… 01.35… 01.40… 01.42… 01.44… 01.46… Rapide, rapide, rapide…

Era interesant! In timpul contractiei durerea era mare. Nu puteam sa stau locului, eram cand jos, cand sus, de obicei aplicata in fata, scrasnind din dinti, desi stiam ca trebuie sa ma relaxez… In schimb, intre contractii durerea disparea ca prin farmec si reuseam sa-mi frunzaresc cartile mele despre nastere si sa-mi notez ora si minutul fiecarei contactii. Eram extrem de agitata pentru ca stiam ca sala de nasteri e la alt etaj iar corpul meu se misca repede… Simteam instinctiv ca intensitatea era egala cu progresul rapid, in cazul meu… In paralel, aveam senzatia ca sunt din ce in ce mai putin lucida, rationala. Aveam dificultati sa-mi concentrez atentia la orice altceva decat senzatiile corpului meu…

Ceea ce nu stiam era ca aici undeva, probabil intre ora 1 si 2 noaptea, treceam de 4 cm dilatatie…

VA URMA (Travaliul activ)

Reclame

5 gânduri despre „Povestea nasterii lui Mihai – partea III (Travaliul timpuriu)

  1. foarte tare! vezi….chiar nu ai intrat in asemenea detalii la curs. ma bucur ca pot macar citi, desi as fi vrut sa-ti aud entuziasmul din voce povestind! 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s